Articole

Un show păcătos cu Cesar Millan

un-show-pacatos

     Cesar Millan, unul dintre cei mai urmăriţi oameni de televiziune care interacţionează cu animale, mai exact câini, este investigat, de Departamentul de Îngrijire şi Control al Animalelor din Los Angeles, pentru tratament crud împotriva animalelor.
Aceasta este o ştire care face acum inconjorul Pământului şi care pe unii îi surprinde, în timp ce pe alţii îi bucură şi speră că show-ul TV al acestuia, de pe Naţional Geographic, să fie oprit (petiţie împotriva emisiunii lui Cesar Millan).

   Totul a pornit de la un episod în care Cesar a fost rugat să rezolve o problemă comportamentală, a unui câine (Simon) faţă de porci şi alte animale. Simon a atacat în trecut nişte porci îngrijiţi ca şi animale de companie, iar doamna care îl îngrijeşte îşi dorea ca Cezar să o ajute prin a-l dezvăţa pe Simon să atace porcii. Problema a apărut când Simon, în timpul emisiunii, a fugărit porcii din curtea lui Cesar şi chiar a muşcat urechea unuia (video).

     Prin natura mea profesională simt că trebuie să-mi exprim şi eu punctul de vedere legat de acest incident. Înţeleg că este un show de televiziune, care trebuie să fie captivant pentru a-i ţine pe telespectatori aproape. Ce nu înţeleg este de ce în ziua de azi, când tot mai multe ţări dau legi prin care declară animalele ca fiind fiinţe care simt, atât emoţii pozitive cât şi negative (engl. sentient beings), mai trebuie să avem astfel de emisiuni, care încalcă total aceste norme de bunăstare şi bun simţ? Conform definiţiei, conceptul de “fiinţe care simt”, presupune respectarea şi îngrijirea acestora. Ultima ţară care a intrat în “horă bunului simţ” este Noua Zeelandă, care se alătură astfel altora precum Franţa, Germania, Elveţia etc. Cesar Millan este acuzat de către mai marii din domenii precum Bunăstarea Animalelor, Managementul Comportamentului, Dresaj şi Drepturile Animalelor că foloseşte metode depăşite sau nepotrivite pentru a dresa câinii. Spre exemplu, în Germania şi Austria i-a fost interzis să-şi pună în aplicare metodele de dresaj promovate în emisiune şi cărţile sale.
Mai mult decât atât, ce mă deranjează cel mai tare este că promovează puternic aceste tehnici, când există alte metode, care au la bază cercetarea ştiinţifică şi ani buni de practică, prin care se pot dresa câinii fără a-i traumatiza sau intimida. Metodele utilizate de actor sunt bazate pe teorii din anii 1970, care nu mai corespund cu ceea ce ştim azi despre animale şi ceea ce simt acestea. De exemplu, ştim azi că recompensarea are rezultate mai bune pe termen lung, comparativ cu pedepsirea unui comportament.
Altfel spus, ştim că animalele pot suferi dar pentru o emisiune de succes acceptăm utilizarea unor metode de dresaj nepotrivite, care produc traume şi consecinţe negative pe termen lung (atât pentru animal, cât şi pentru om)? În episodul în cauză, au suferit porcii atacaţi de câine, a suferit câinele, doamna care-l îngrijeşte plângea, până şi Cesar s-a lovit încercând să-l prindă pe Simon. Totul de dragul unui show!?! Spun că este show, pentru că este regizat şi nu are nici o legătură cu realitatea. De ce trebuia să ţină unul din oamenii lui Cezar un porc de picior? E simplu, pentru a-l face să vocalizeze, un stimul care era clar că va provoca o reacţie din partea câinelui – şi încă ce reacţie! (min. 2:25 ).

slide-CEWI

    Pentru mine munca cu animalele este o plăcere şi mai ales o onoare. Mi-am dedicat ultimii 13 ani animalelor şi mai exact pentru a înţelege ce reprezintă un management corect al acestora pentru a le asigura o bunăstare ridicată. Dresajul este o unealtă de bază pentru managementul comportamentului. Acesta se bazează pe ştiinţă şi se poate ridica la nivel de artă când este făcut de cineva care înţelege principiile de bază, universal valabile, din psihologie şi biologie. Dresajul este o comunicare şi se bazează pe compromisuri ( avem nevoie să ştim ce vrem noi, să înţelegem ce vrea animalul, şi să facem compromisul). În felul acesta ambele părţi câştigă (win-win situation). Oare nu asta este ceea ce ne dorim ?

      În final este dreptul fiecăruia să aleagă la ce emisiune se uită. S-au zis şi anumite lucruri bune în show-ul lui Cesar Millan, de exemplu îmi place accentul pus pe beneficiile mişcării pentru câini; dar oare avem nevoie ca un show de televiziune atât de regizat, să aibă un impact asupra vieţii reale, mai ales când acest impact poate avea consecinţe negative asupra animalelor sau a relaţiei om-animal? (Un exemplu de consecinţă negativă).

– Vlad

Advertisements

One thought on “Un show păcătos cu Cesar Millan

  1. teoria asta a recompensarii fara pedeapsa ni se recomanda si in cazul oamenilor, desi este o aberatie impotriva naturii! orice fiinta, iar omul cu atat mai mult, are parti bune, care trebuie stimulate (bune pentru societate, ca doar asta conteaza!) si parti rele (egoism, agresivitate, cruzime, etc) care trebuie extirpate! din pacate, defectele pot fi eliminate doar prin frica de pedeapsa, fiindca Raul este mai atragator decat Binele, de aceea recompensarea nu functioneaza la acest capitol.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s